Scenariul PSD pentru Bihor: 52 de comune și cinci orașe ar putea fi reorganizate

Planul de reformă administrativă analizat de PSD ar putea depăși cu mult pragul de 1.500 de locuitori discutat inițial de Guvern. Varianta prezentată de eurodeputatul Dragoș Benea include toate comunele cu mai puțin de 3.000 de locuitori și orașele care au coborât sub 10.000 de locuitori.

În Bihor, scenariul ar viza 52 dintre cele 91 de comune și cinci dintre cele șase orașe ale județului. Reorganizarea ar putea include comasarea unor unități administrativ-teritoriale sau transformarea orașelor mici în comune.

Dragoș Benea coordonează grupul de lucru al PSD pentru reforma administrativă și susține că proiectul ar trebui adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului în Parlament. Efectele ar urma să fie vizibile după alegerile locale din 2028.

La nivel național, aproape 1.700 de comune ar avea mai puțin de 3.000 de locuitori, potrivit estimării prezentate de Benea. De asemenea, aproximativ 55% dintre orașe ar fi sub pragul de 10.000 de locuitori.

Comunele bihorene aflate în analiză

Datele recensământului din 2021 indică următoarele comune bihorene cu mai puțin de 3.000 de locuitori:

• Abram – 2.728 de locuitori;
• Aușeu – 2.702;
• Balc – 2.924;
• Boianu Mare – 1.028;
• Budureasa – 2.553;
• Buduslău – 1.799;
• Bulz – 1.903;
• Căbești – 1.756;
• Câmpani – 2.111;
• Căpâlna – 1.282;
• Cărpinet – 1.607;
• Cefa – 2.200;
• Cetariu – 2.035;
• Cherechiu – 2.248;
• Cociuba Mare – 2.724;
• Copăcel – 2.002;
• Criștioru de Jos – 1.154;
• Curățele – 2.319;
• Derna – 1.978;
• Drăgănești – 2.590;
• Drăgești – 2.858;
• Gepiu – 2.216;
• Husasău de Tinca – 2.429;
• Lazuri de Beiuș – 1.487;
• Lunca – 2.429;
• Măgești – 2.504;
• Olcea – 2.583;
• Pocola – 1.395;
• Pomezeu – 2.389;
• Răbăgani – 1.997;
• Remetea – 2.715;
• Rieni – 2.549;
• Roșia – 2.285;
• Roșiori – 2.653;
• Săcădat – 1.784;
• Sălacea – 2.941;
• Sâmbăta – 1.267;
• Sâniob – 2.237;
• Sânnicolau Român – 2.650;
• Sârbi – 2.345;
• Șinteu – 996;
• Șoimi – 2.321;
• Șuncuiuș – 2.963;
• Spinuș – 1.166;
• Tămășeu – 1.990;
• Tarcea – 2.510;
• Tărcaia – 1.799;
• Toboliu – 2.050;
• Tulca – 2.504;
• Uileacu de Beiuș – 1.793;
• Vârciorog – 2.003;
• Viișoara – 1.269.

În aceeași analiză ar intra orașele Nucet, Vașcău, Ștei, Valea lui Mihai și Aleșd, toate cu mai puțin de 10.000 de locuitori la recensământul din 2021. Municipiul Beiuș avea, la aceeași raportare, 9.745 de locuitori, însă scenariul prezentat se referă la orașele aflate sub pragul stabilit.

Criteriile propuse pentru reorganizare

PSD ia în calcul mai multe elemente pentru evaluarea localităților, nu doar numărul de locuitori. Printre criteriile anunțate se află evoluția demografică, veniturile și cheltuielile administrațiilor locale, capacitatea administrativă și distanța până la serviciile publice.

Analiza ar urma să țină cont și de accesul la școli și unități medicale, de infrastructură și de existența utilităților. Benea a spus că volumul mare de date ar putea fi prelucrat inclusiv cu ajutorul inteligenței artificiale.

Eurodeputatul consideră că nu ar fi necesare referendumuri locale dacă reorganizarea nu schimbă arhitectura administrativă existentă. El a avansat și posibilitatea unor economii la cheltuielile de funcționare și mentenanță, însă a precizat că estimările financiare nu sunt finalizate.

Potrivit lui Benea, între 15.000 și 18.000 de primari, viceprimari și consilieri locali ar putea să nu se mai regăsească în structurile rezultate după reformă. „Sunt cheltuieli de funcționare, cheltuieli de mentenanță, care nu vor mai fi”, a declarat acesta.

O variantă mai largă decât cea inițială

Propunerea discutată acum este mai amplă decât planul anunțat anterior de Ministerul Dezvoltării, care viza, într-o primă etapă, comasarea voluntară a comunelor cu cel mult 1.500 de locuitori. În Bihor, acel prag ar fi inclus nouă comune: Șinteu, Boianu Mare, Criștioru de Jos, Spinuș, Sâmbăta, Viișoara, Căpâlna, Pocola și Lazuri de Beiuș.

Primarii acestor localități s-au opus variantei, argumentând că reorganizarea ar putea îndepărta serviciile publice de locuitori și ar genera costuri suplimentare. Fostul ministru al Dezvoltării, Cseke Attila, a criticat la rândul său graba procesului și lipsa unei evaluări pentru fiecare comună.

Dragoș Benea a admis că reforma va întâmpina rezistență politică, inclusiv în interiorul partidelor. „Toți primarii se vor opune, toate partidele vor avea de pierdut, PSD cel mai mult”, a spus coordonatorul grupului de lucru.

Scenariul cu pragul de 3.000 de locuitori și reorganizarea orașelor sub 10.000 de locuitori este, deocamdată, o variantă politică aflată în analiză. El nu reprezintă încă un proiect asumat oficial de Ministerul Dezvoltării.