Proiect pentru unificarea parchetelor din Bihor, cu sediul principal la Oradea

Parchetele de pe lângă Judecătoriile Oradea, Beiuș, Marghita, Aleșd și Salonta ar putea fi reunite într-o singură structură județeană, potrivit unui proiect de lege elaborat de Ministerul Justiției. Sediile din celelalte orașe ar rămâne funcționale, însă conducerea ar fi concentrată la Oradea.

Propunerea se află în etapa avizării interinstituționale și urmează să fie aprobată de Guvern, apoi transmisă Parlamentului. La nivel național, proiectul prevede reducerea numărului parchetelor de pe lângă judecătorii de la 175 la 41, câte unul pentru fiecare județ, cu excepția parchetelor de sector din București, care și-ar păstra actuala organizare.

Cum ar funcționa noua structură

În Bihor, Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea ar deveni sediul principal, iar unitățile din Beiuș, Marghita, Aleșd și Salonta ar funcționa ca sedii secundare permanente. Procurorii și grefierii ar lucra în continuare în localitățile actuale, iar fiecare sediu și-ar păstra competența teritorială aferentă judecătoriei din zonă.

Prim-procurorul structurii din Oradea ar putea dispune, printr-o decizie motivată, ca procurorii din reședința de județ să efectueze sau să supravegheze anchete în celelalte patru zone. Noua organizare nu ar modifica atribuțiile Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor și nici pe cele ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.

Prin reunirea administrativă, un sediu care rămâne fără procurori ar putea primi sprijin direct din cadrul aceleiași instituții. În acest fel, distribuirea dosarelor s-ar putea face mai echilibrat, iar procurorii ar avea condiții mai bune pentru specializare, în loc ca unul sau doi magistrați să acopere întreaga activitate a unei unități mici.

Lipsa procurorilor, una dintre probleme

Aleșdul este indicat în documentele proiectului printre cele 12 parchete din țară care, în anumite perioade dintre 2018 și 2026, au funcționat fără niciun procuror. Situația se menține și în prezent, după ce singura procuroare a unității a intrat în concediu prenatal.

Dificultăți de personal au fost înregistrate și la Beiuș și Salonta. La Salonta, parchetul ajunsese să lucreze cu un singur procuror, potrivit lui Cristian Ardelean, procuror-șef al Serviciului urmărire penală și purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor.

„Parchetele mici sunt situate, de regulă, în localități neatractive pentru tinerii procurori”, a explicat Cristian Ardelean. În forma actuală, deficitul poate fi acoperit fie prin delegarea unor procurori, cu acordul acestora și cu costuri suplimentare, fie prin preluarea dosarelor de către parchetul superior, ceea ce mărește volumul de muncă al procurorilor care gestionează cauze mai complexe.

La Aleșd, continuitatea activității a fost asigurată prin delegarea succesivă a unor procurori la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor. Aceștia au participat la ședințele de judecată și au soluționat situațiile urgente. „O structură administrativă mai eficientă poate contribui la utilizarea judicioasă a resurselor sistemului judiciar”, a transmis reprezentantul instituției.

Ce se întâmplă cu funcțiile de conducere

Șefii parchetelor din Beiuș, Marghita, Aleșd și Salonta ar pierde funcțiile de conducere, care s-ar transforma în posturi de execuție. Reîncadrarea ar viza atât procurorii aflați în funcții de conducere, cât și personalul auxiliar cu poziții similare.

Conducerea noii structuri ar urma să fie exercitată de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, până la încheierea mandatului sau a delegării. Funcțiile de conducere de la sediul principal din Oradea ar fi păstrate în noua organizare.

Proiectul permite și mutarea posturilor vacante între sediul din Oradea și cele secundare, în funcție de volumul de activitate. Analiza ar fi realizată de procurorul general al României, iar modificările ar necesita aprobarea ministrului Justiției și avizul conform al Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

Proiectul a fost elaborat de Ministerul Justiției împreună cu Secția pentru procurori a CSM și Parchetul General. După finalizarea avizării interinstituționale, documentul ar urma să ajungă la Guvern și, ulterior, la Parlament pentru adoptare.