Planul IȘJ Bihor pentru 2026-2027: ținte clare, dar fără date de referință

Inspectoratul Școlar Județean Bihor și-a stabilit direcțiile de acțiune pentru anul școlar 2026-2027 printr-un plan managerial semnat de inspectorul școlar general, prof. dr. Alin-Serafim Ștefănuț. Documentul a fost aprobat de Consiliul de Administrație al instituției pe 10 septembrie și include atât obiective măsurabile, cât și o evaluare a problemelor din școlile bihorene.

Planul stabilește reduceri procentuale pentru trei fenomene, însă nu precizează valorile de la care pornește evaluarea. Astfel, nu poate fi determinat dacă ținta privind scăderea abandonului școlar se referă la câteva cazuri sau la un număr mult mai mare de elevi.

• diminuarea cu 10% a cazurilor de violență școlară;
• reducerea cu 7% a absențelor nemotivate;
• scăderea cu 15% a situațiilor de părăsire timpurie a școlii.

Documentul nu indică numărul incidentelor de violență, al absențelor nemotivate sau al cazurilor de părăsire timpurie înregistrate anterior. Lipsa acestor valori de referință face dificilă verificarea ulterioară a rezultatelor și a modului în care au fost stabilite procentele.

Problema este recunoscută chiar în analiza internă a Inspectoratului, care menționează „lipsa unor baze de date reale și actualizate periodic privind copiii cu părinți emigranți, respectiv cu situațiile de părăsire timpurie a școlii”. Planul nu exclude existența unor raportări operative în alte documente, însă acestea nu sunt prezentate în strategia managerială.

Măsuri pentru reducerea riscurilor

Pentru atingerea obiectivelor, IȘJ Bihor prevede monitorizarea lunară a cazurilor de violență, colaborarea cu Inspectoratul de Poliție Județean Bihor pentru prevenirea delincvenței juvenile și a bullyingului, precum și inspecții tematice referitoare la absențe și riscul de abandon. Sunt incluse și proiecte destinate elevilor aflați în situații vulnerabile.

Analiza instituției indică dificultăți mai pronunțate în mediul rural, unde există probleme de încadrare cu profesori calificați, dotări insuficiente și resurse financiare limitate. Unele școli au rezultate foarte slabe la examenele naționale, iar absenteismul și părăsirea timpurie a școlii sunt mai frecvente în comunitățile rome și în zonele defavorizate.

Printre vulnerabilitățile consemnate se numără și existența unor unități fără autorizație sanitară de funcționare, lipsa cabinetelor medicale în anumite localități, conexiunea slabă la internet și bugetele reduse ale unor administrații locale. Inspectoratul semnalează, de asemenea, pregătirea insuficientă a unor profesori pentru lucrul cu elevii cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă.

Planul mai notează că anumite clase din învățământul tehnic nu s-au constituit, iar oferta educațională nu este întotdeauna corelată cu cererea de pe piața muncii. La acestea se adaugă dotările moderne insuficiente și reticența unor cadre didactice față de digitalizare.

Declinul demografic, în special în mediul rural, determină Inspectoratul să ia în calcul discuții cu primarii și directorii pentru identificarea unor eventuale comasări de structuri. Scopul declarat este reducerea numărului claselor simultane, acolo unde organizarea rețelei școlare permite acest lucru.

Obiective pentru învățământul tehnic

În zona învățământului profesional și tehnic, IȘJ Bihor urmărește majorarea cu 7% a ratei de cuprindere a absolvenților clasei a VIII-a în sistemul dual. Inspectoratul își propune să stabilească împreună cu firmele calificările solicitate pe piața muncii și să identifice operatori economici dispuși să ofere practică, burse și alte forme de sprijin.

Pentru profesorii din învățământul tehnic este prevăzută o creștere cu 15% a participării la programe de formare profesională. Unitățile cu profil tehnic au deja contracte cu agenți economici pentru pregătirea practică a elevilor, potrivit documentului.

Resursele considerate puncte forte

În evaluarea sa, Inspectoratul menționează existența unei echipe de formatori naționali și regionali, precum și a unui corp activ de mentori implicați în proiecte și activități desfășurate în școli. Sunt evidențiate și programele de formare pentru cadre didactice, directori, inspectori, mentori și metodiști.

• cursuri de formare profesională avizate sau acreditate;
• proiecte finanțate local și extern;
• scheme de sprijin pentru părinții din grupuri vulnerabile și comunități dezavantajate;
• acces la educație timpurie pentru copiii din zone defavorizate;
• rezultate bune la Evaluarea Națională și la Bacalaureat, inclusiv unități cu promovabilitate de 100%;
• implicarea în proiecte-pilot dedicate problemelor educaționale;
• echipamente tehnice pentru videoconferințe în unitățile de învățământ;
• microbuze școlare pentru localitățile în care au fost comasate activități ale unor școli;
• rețele electronice de comunicare între Inspectorat și unitățile de învățământ.

Printre avantajele indicate se mai află existența unor școli cu statut de „Școală europeană”, numărul mare de parteneriate educaționale locale, naționale și europene și gradul ridicat de încadrare cu personal didactic calificat.

Planul consemnează și interesul crescut al profesorilor pentru formare continuă, studii postuniversitare și obținerea gradelor didactice. În școlile dotate prin proiecte regionale și europene sunt utilizate echipamente moderne, iar toate unitățile de învățământ din județ au platforme educaționale online pentru elevi.

IȘJ Bihor mai indică drept puncte forte consilierea profesorilor pentru activitatea online, prin videoconferințe organizate la nivelul disciplinelor și pentru management instituțional, precum și sprijinul acordat școlilor în derularea parteneriatelor cu agenții economici.