Peste 400 de antreprenori la Oradea: lecții despre AI, finanțare și creștere

Peste 400 de antreprenori, manageri și lideri de companii au participat joi, 8 octombrie 2026, la conferința „Be Inspired. Make it Happen!”, organizată la Sala de evenimente Artemis Leto din Oradea. Discuțiile au vizat extinderea afacerilor, finanțarea, inteligența artificială, automatizarea și transformarea digitală.

Evenimentul a reunit discursuri inspiraționale, studii de caz, povești de succes și sesiuni de networking. Panelul principal, moderat de Andreea Esca, a adus în prim-plan strategiile de dezvoltare, parteneriatele, leadershipul prin inovare și construirea unor echipe performante.

Impactul inteligenței artificiale a fost analizat prin prisma schimbărilor de pe piața muncii, a eficientizării activităților și a oportunităților noi pentru companii. Participanții au discutat și despre modul în care tehnologia poate susține productivitatea fără să înlocuiască responsabilitatea umană.

Lecțiile antreprenorilor

Prima provocare adresată antreprenorilor a fost identificarea elementului care stă la baza succesului lor. Dan Pavel a indicat echipa, povestind că afacerea începută în 2004 împreună cu alți trei prieteni are acum 407 angajați. „Mă simt foarte norocos pentru că am adunat o echipă foarte puternică și cred că ăsta este secretul succesului nostru”, a spus el.

Alexandru Proca, antreprenor în domeniul mentenanței drumurilor și aeroporturilor, a vorbit despre necesitatea prevenției. Compania Dito Group, activă de 20 de ani, urmărește să evite apariția problemelor, nu doar să intervină după producerea lor.

Dani Galea a explicat că a început afacerea din dorința de libertate, însă misiunea echipei s-a conturat ulterior în jurul ideii de a aduce bucurie oamenilor. Pentru el, un rezultat important este ca aceștia să plece „cu zâmbetul pe buze”.

În cazul Benvenuti, una dintre cele mai dificile perioade a fost pandemia, când toate magazinele au fost închise într-un timp foarte scurt. Plățile către furnizori și cheltuielile fixe au continuat, în timp ce statul a acoperit 75% din salarii, iar chiriile au fost renegociate cu proprietarii centrelor comerciale.

Service charge-ul a rămas însă în sarcina companiei, cu valori cuprinse între 8 și 14 euro pe metru pătrat. În prezent, presiunea este amplificată de reducerea puterii de cumpărare și de evoluția cursului valutar, în condițiile în care chiriile sunt stabilite în euro.

Dan Pavel a precizat că magazinul online a fost lansat în 2012 și are o evoluție pozitivă, însă magazinele fizice reprezintă în continuare principala componentă a rețelei. Diferențele de cost sunt semnificative: chiria pentru un depozit destinat comerțului online este de aproximativ 4-6 euro pe metru pătrat, în timp ce într-un mall mare poate depăși 100 de euro, fără alte costuri.

În opinia sa, magazinul fizic trebuie să ofere o experiență pe care mediul online nu o poate reproduce. Această diferențiere rămâne importantă chiar și în condițiile creșterii vânzărilor prin internet.

Rezerve, echipe și procese

Alexandru Proca i-a invitat pe participanți să se gândească la perioada în care și-ar putea plăti salariile și costurile fixe dacă nu ar mai încasa nicio factură: mai puțin de o lună, mai puțin de trei luni sau peste șase luni. El și-a susținut întrebarea printr-o experiență personală, în care o altă companie a ajuns să întârzie plata salariilor.

Concluzia antreprenorului a fost că o rezervă financiară le permite firmelor să aleagă proiectele potrivite, în loc să accepte orice oportunitate. El le-a recomandat antreprenorilor să urmărească produsele și serviciile care generează cu adevărat beneficii și să ia decizii organizate, nu emoționale. Mesajul său a fost direct: antreprenorii ar trebui „să aibă curajul să se uite mai des în conturile firmei”.

Pentru Dani Galea, una dintre provocările majore este formarea și păstrarea unei echipe care respectă aceleași principii. „E ușor să spui că ăsta e principiul tău. Vedem cât e valabil atunci când ai ceva de pierdut”, a explicat el.

Antreprenorul a vorbit și despre extinderea în București, unde echipa locală s-a format mai ușor decât se aștepta. În ceea ce privește echilibrul dintre explorarea unor direcții noi și exploatarea activității existente, Galea a subliniat că vânzările nu sunt suficiente: „vânzările sunt vanity, profitul e sanity, iar cash flow-ul e realitatea”.

Menținerea aceleiași experiențe pentru clienți, atât în prima zi, cât și după o perioadă îndelungată, presupune sisteme și procese bine definite. Galea a admis că fondatorul poate ajunge, la un anumit moment, să limiteze dezvoltarea companiei. El a mai spus că inteligența artificială i-a redus de la câteva ore la aproximativ zece minute o activitate realizată anterior în Excel.

Finanțarea și inteligența artificială

Radu Ciocoiu a descris trecerea unei afaceri de la etapa în care pornește din inițiativa unor prieteni la momentul în care trebuie să îndeplinească criterii clare pentru investiții. El a susținut că guvernanța nu înseamnă birocrație inutilă, ci urmărirea constantă a unor indicatori esențiali, precum lichiditatea.

O astfel de disciplină poate contribui și la distribuirea responsabilității, astfel încât deciziile să nu rămână exclusiv în mâna fondatorului. „Reziliența se construiește înainte de criză”, a spus Ciocoiu.

Reprezentantul Raiffeisen a prezentat instrumentul Eric – AI Business Coach, disponibil pe platforma Smart Business. Agentul îi ajută pe antreprenori să-și pregătească discuțiile cu finanțatorii și să-și clarifice datele financiare și ideile, fără să ia decizii în locul băncii.

Gabriela Popescu a prezentat date privind adoptarea inteligenței artificiale. România a crescut de la 17,6% la 18,8%, însă Bulgaria, Polonia și Cehia au depășit pragul de 30%, iar țările nordice au ajuns la 55%.

În opinia sa, diferența nu este explicată de lipsa talentului, ci de absența unei viziuni și a unei strategii naționale pentru adoptarea tehnologiei. România are politici legislative progresiste, precum Cloud First, însă rămâne în urmă la implementare și utilizare efectivă.

Reprezentanta Microsoft a insistat că omul trebuie să rămână în centrul procesului. „Decizia finală aparține omului, nu inteligenței artificiale”, a declarat ea, adăugând că tehnologia ar trebui să preia activitățile repetitive și să le permită angajaților să se concentreze pe sarcinile cu valoare mai mare.

Cristian Sporiș a arătat că au rezultate mai bune companiile care au o strategie clară de dezvoltare, fie prin creștere organică, fie prin achiziții. Potrivit acestuia, portofoliul corporate al băncii a crescut de la aproximativ trei miliarde de euro și 1.200 de companii la circa șase miliarde de euro și 2.500 de companii.

El a atras atenția asupra unei erori întâlnite în mediul de afaceri: folosirea banilor încasați în avans pentru alte cheltuieli, deși sumele sunt legate de proiecte care nu au fost încă finalizate. Mesajul de încheiere al lui Sporiș a fost unul prudent: urmează perioade dificile.

Dan Pavel a susținut că rezistența unei companii depinde de soliditatea fundației pe care este construită. Alexandru Proca a revenit la necesitatea monitorizării situației financiare, iar Dani Galea le-a recomandat antreprenorilor să accepte realitatea, chiar și atunci când este dificilă, fără să renunțe la speranță.

Conferința „Be Inspired. Make it Happen!” a fost organizată de Asociația B-Leader împreună cu Doingbusiness.ro, cu sprijinul Raiffeisen Bank România.