Oradea caută salarii mai mari și soluții pentru păstrarea absolvenților

Investițiile industriale au redus puternic șomajul în Oradea, însă orașul încearcă acum să treacă spre activități economice mai specializate, bazate pe tehnologie și cercetare. Miza este dublă: atragerea unor firme cu valoare adăugată mai mare și convingerea absolvenților să își construiască viitorul în Bihor.

Diferența față de județele care au reușit să atragă mai multe companii din domenii avansate rămâne vizibilă în nivelul veniturilor. În iunie 2026, salariul mediu net era de 4.692 de lei în Bihor, comparativ cu 6.861 de lei în Cluj și 6.465 de lei în Timiș.

Universitățile nu sunt suficiente

Un studiu publicat în septembrie în revista Studia Historiae Oeconomicae analizează relația dintre universități și decalajele regionale din România și Polonia, în perioada 2000-2023. Cercetarea este semnată de istoricii Bogdan Murgescu și Ștefan-Marius Deaconu, absolvent al Universității din Oradea și în prezent lector la Universitatea din București.

Autorii arată că extinderea învățământului universitar nu a dus automat la reducerea diferențelor dintre regiuni. Zonele care aveau deja avantaje economice și o proporție mai mare de locuitori cu studii superioare au valorificat mai bine această extindere, în timp ce regiunile rămase în urmă au recuperat mai puțin.

„Dezvoltarea universităților nu a fost principalul factor în reducerea decalajelor dintre regiuni. Regiunile care au pornit cu un avantaj istoric (dezvoltare economică, procent mare din populație cu studii superioare) au fost cele care au profitat cel mai mult de extinderea accesului la învățământul universitar, pe când cele care erau în urmă au recuperat mai puțin. Am observat acest lucru atât în Polonia, cât și în România”, spune Ștefan-Marius Deaconu.

În anii 2000, creșterea numărului de tineri cu studii superioare a mers în paralel cu dezvoltarea economică în regiunile analizate. După criza din 2008, această legătură s-a slăbit, mai ales în zonele mai puțin dezvoltate. În regiunea Nord-Est, evoluția numărului de absolvenți nu a mai fost corelată cu progresul economic, iar în Nord-Vest asocierea a continuat până în 2015.

Studiul identifică o evoluție, fără să susțină că există o relație directă de cauzalitate. Un rol important îl are și structura economiei locale: în 2024, peste 21% dintre persoanele ocupate din Nord-Est lucrau în agricultură, proporție de mai mult de două ori mai mare decât în Nord-Vest.

Exemplul Iașiului arată că existența unor universități importante nu garantează suficiente oportunități pentru toți absolvenții. „Fără o economie locală care să îi absoarbă, absolvenții pleacă, iar avantajul oferit de capitalul educațional strâns de aceștia pleacă o dată cu ei”, explică Deaconu.

Și cercetările internaționale oferă concluzii diferite. Într-un studiu din 2009 despre Marea Britanie, economiștii Alessandra Faggian și Philip McCann au găsit puține dovezi că simpla prezență a universităților stimulează inovarea locală. În schimb, o cercetare publicată în 2019 de Anna Valero și John Van Reenen a indicat o asociere pozitivă între extinderea universităților și creșterea economică, cu beneficii care nu se distribuie însă uniform.

Cercetarea trebuie legată de economie

În Bihor, legătura dintre universitate și mediul de afaceri este urmărită prin Centrul de Transfer Tehnologic al Universității din Oradea și prin Parcul Științific și Tehnologic Bihor. Pentru a doua etapă a proiectului parcului, Consiliul Județean indică cinci transferuri tehnologice și cinci locuri de muncă nou-create.

Aceste cifre reprezintă rezultatele proiectului finanțat, nu bilanțul întregului parc și nici o dovadă că inițiativa a dus deja la creșterea salariilor din județ. Un exemplu de proiect tehnologic este Zala Medical, care și-a mutat inițiativa de la Cluj-Napoca la Oradea, unde dezvoltă și produce implanturi medicale personalizate din titan. Potrivit Consiliului Județean Bihor, mai mult de 30 de pacienți au beneficiat de astfel de implanturi.

Deaconu consideră că parteneriatul dintre Universitatea din Oradea, Primărie și Consiliul Județean Bihor a făcut progrese, dar avertizează că infrastructura nu este suficientă pentru a măsura succesul. „Cred că modelul de dezvoltare propus în Bihor acum două decenii a eradicat virtual șomajul și a creat un anumit nivel de bunăstare, însă este nevoie de mai mult. În contextul actual, ar merita o atenție mai mare pentru firmele care fac cercetare, proiectare sau oferă servicii IT. Valoarea, ca să nu spun utilitatea unui astfel de parc științific este dată de măsura în care atrage astfel de firme și le ține conectate la Universitate”.

Calitatea proiectelor depinde și de resursa umană din mediul academic. „O altă condiție sine qua non este un corp profesoral și de cercetare de elită. Cred că următorii ani vor arăta calitatea recrutărilor în UO în acest moment de schimbare de generații, la fel ca peste tot în țară”, afirmă istoricul.

Ce îi face pe tineri să rămână

Un loc de muncă bine plătit nu este singurul criteriu luat în calcul de absolvenți. Costul locuirii, oferta de timp liber și felul în care este perceput orașul cântăresc, de asemenea, în decizia de a rămâne.

Deaconu a plecat din Oradea în 2017 și spune că orașul nu a fost, în trecut, suficient de atractiv pentru tineri. „Un tânăr de 25-30 de ani de astăzi nu mai așteaptă ani de zile «să-și trăiască viața». Tinerii au nevoie de salarii competitive și de locuințe accesibile. De un oraș la care să îi spună «acasă», care să fie vibrant. Oradea nu a fost un oraș prietenos cu tinerii din acest punct de vedere și a pierdut multe generații de absolvenți, însă simt că lucrurile s-au schimbat”, afirmă el.

Plecarea absolvenților nu înseamnă în toate cazurile o pierdere definitivă. O parte dintre cei care se mută în alte orașe pot reveni ulterior cu experiență și relații profesionale. Deaconu apreciază că Oradea a beneficiat și de dezvoltarea Clujului și consideră că orașul nu trebuie să concureze cu acesta în toate domeniile, ci să devină prima opțiune pentru propriii absolvenți în anumite nișe economice.

Accesul la facultate este o altă verigă importantă. Programul „Primul student din familie” îi sprijină pe elevi din perioada liceului până în primii ani de studii universitare. „Încă suntem experți în a irosi potențialul copiilor din această țară, ceea ce ne costă și ne va costa tot mai mult”, avertizează istoricul.

Primele transferuri tehnologice și proiectul Zala Medical arată că Oradea încearcă să își diversifice economia și să creeze activități mai sofisticate. Rămâne de văzut dacă aceste inițiative vor ajunge la o amploare suficientă pentru a influența salariile din Bihor și pentru a reduce diferența față de Cluj și Timiș.