Dosarul autorizațiilor false din Bihor, clasat: situația primarilor din Spinuș și Brusturi

Dosarul penal deschis după falsificarea unor autorizații de construire folosite pentru două investiții finanțate prin PNDL 2 a fost clasat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor. Ancheta i-a vizat pe primarul comunei Spinuș, Alexandru Fonai, pe fosta primăriță din Brusturi, Livia Bârlău, precum și pe oamenii de afaceri Gabriel și Ioan-Marinel Mirghiș.

Investițiile verificate au avut o valoare totală de peste 7,1 milioane de lei. Ministerul Dezvoltării a decontat 4.383.983 de lei pentru alimentarea cu apă din comuna Brusturi și 3.104.479 de lei pentru modernizarea infrastructurii rutiere din Spinuș.

Autorizații trimise în aceeași zi

Investigația a pornit de la două documente care aparent fuseseră emise de Consiliul Județean Bihor, dar care s-au dovedit contrafăcute. Actele au fost depuse la Ministerul Dezvoltării pe 17 aprilie 2019 și aveau același format, anchetatorii apreciind că fuseseră realizate de aceeași persoană.

Gabriel Mirghiș conducea M-Procons Stil SRL, firma care a proiectat ambele investiții și a executat lucrările de alimentare cu apă din Brusturi. La Spinuș, lucrările de infrastructură rutieră au fost realizate de Giacomelli SRL, societate administrată de fratele său, Ioan-Marinel Mirghiș.

Verificările criminalistice au arătat că ultimele pagini ale autorizațiilor false, cele care conțineau semnăturile și ștampila Consiliului Județean Bihor, fuseseră copiate din două documente autentice. Actele originale fuseseră emise anterior pentru alte lucrări din Brusturi și erau păstrate în biroul fostei primărițe Livia Bârlău.

Procurorii au susținut că Bârlău i-ar fi pus la dispoziție lui Gabriel Mirghiș documentele autentice, care au fost ulterior folosite pentru fabricarea autorizațiilor depuse la dosarele de finanțare. În toamna anului 2021, anchetatorii au făcut percheziții la primăriile din Brusturi și Spinuș, precum și la alte patru adrese din județele Bihor și Sălaj.

Instanțele au respins recuperarea banilor

După declanșarea anchetei, Ministerul Dezvoltării a cerut celor două primării să restituie fondurile decontate. Administrațiile locale au contestat solicitările, iar procesele s-au încheiat definitiv în favoarea comunelor.

Judecătorii au stabilit că, la momentul decontării, legislația nu impunea depunerea autorizației de construire. În plus, lucrările fuseseră efectiv realizate, iar banii fuseseră utilizați pentru investițiile aprobate, astfel că primăriile nu încasaseră fonduri fără temei.

Deciziile definitive au eliminat existența unui prejudiciu și a unei obțineri nedrepte de fonduri, elemente esențiale pentru acuzațiile formulate în dosar. Ordonanța de clasare a fost emisă la 24 septembrie.

Ce au reținut procurorii despre edili

În cazul primarului Alexandru Fonai, anchetatorii nu au identificat dovezi că acesta ar fi știut despre falsificarea autorizației transmise ministerului. Un martor care îl incriminase și-a schimbat declarația de trei ori: mai întâi a spus că documentul îi fusese arătat la primărie în absența edilului, apoi a afirmat că primarul era de față, iar la confruntare a revenit asupra afirmațiilor.

La confruntarea directă, martorul a precizat că în biroul primarului îi fusese prezentat doar ordinul de începere a lucrărilor. Secretarul comunei a declarat, la rândul său, că reprezentantul firmei de proiectare pregătea documentele pentru decontare și le transmitea Ministerului Dezvoltării.

Procurorul a apreciat că existau dubii rezonabile cu privire la faptul că Alexandru Fonai cunoștea prezența autorizației false în dosarul de finanțare. În consecință, acuzațiile formulate împotriva primarului din Spinuș au fost retrase prin clasare.

În privința Liviei Bârlău, anchetatorii au considerat că există indicii că aceasta i-ar fi furnizat lui Gabriel Mirghiș autorizațiile autentice folosite la falsificare. Totuși, acuzația privind obținerea ilegală a fondurilor nu a mai putut fi susținută, după ce instanțele au stabilit definitiv că Primăria Brusturi avea dreptul la banii decontați.

Faptele de falsificare și folosire a autorizației nu vor mai ajunge în instanță deoarece răspunderea penală s-a prescris. Dosarul a fost clasat și față de Gabriel Mirghiș și Ioan-Marinel Mirghiș.

Suspiciunea de mită nu a fost probată

Ancheta a urmărit și relațiile comerciale dintre firma lui Gabriel Mirghiș și societatea administrată de mama fostei primărițe, Cheregi Ecaterina. În 2019, Road Design ASP SRL a declarat livrări de mărfuri în valoare de 38.500 de lei către M-Procons Stil SRL.

Procurorii au verificat dacă aceste tranzacții reprezentau, în realitate, o recompensă mascată pentru atribuirea contractului și pentru decontarea cu prioritate a facturilor firmei executante. Cercetările pentru dare și luare de mită nu au confirmat însă suspiciunile, iar această parte a dosarului a fost, de asemenea, clasată.

Livia Bârlău a fost condamnată între timp, în primă instanță, la trei ani și patru luni de închisoare cu executare, într-un alt dosar, pentru tentativa de omor asupra fostului procuror Ioan Bodogai.

O investigație extinsă în județul Cluj

Ordonanța de clasare a analizat și o investiție realizată prin PNDL 2 în localitățile Negreni și Bucea, din județul Cluj. În acest caz au fost cercetați primarul comunei Negreni, Dorin-Constantin Manea, funcționara Simona-Veronica Pavel și omul de afaceri Ioan-Marinel Mirghiș, reprezentantul Giacomelli SRL.

În documentația transmisă la București fusese inclusă o autorizație de construire falsă, prezentată ca fiind emisă de Consiliul Județean Cluj în februarie 2019. Alături de aceasta fusese depus un ordin de începere a lucrărilor despre care anchetatorii au stabilit că fusese întocmit de angajata primăriei, Simona-Veronica Pavel.

Procurorii au verificat și plata a 316.515,81 lei pentru proiectarea investiției, existând suspiciunea că documentația tehnică fusese antedatată. Ancheta a stabilit însă că serviciile fuseseră prestate în realitate.

Ministerul Dezvoltării virase Primăriei Negreni aproximativ 1,69 milioane de lei, sumă pentru care fuseseră instituite inițial măsuri asigurătorii. Investiția a fost realizată integral, iar lucrările începute fără autorizație au fost oprite până la obținerea documentului necesar.

Și cercetările referitoare la proiectul din Negreni au fost clasate. Procurorii au reținut că autorizația de construire nu era o condiție obligatorie pentru decontare, proiectarea fusese efectuată, iar rețeaua de alimentare cu apă fusese construită.