Conflict pentru 73 de hectare la Derna: „Vraja din Deal” vrea un parc silvopastoral

O pășune de 73 de hectare din Sacalasău Nou, comuna Derna, a devenit miza unei dispute între influencerul Mihai Vraja și administrația locală. Cunoscut online drept „Vraja din Deal”, acesta propune amenajarea unui parc silvopastoral, în timp ce Primăria și Consiliul Local susțin că terenul ar trebui introdus în fondul forestier.

Suprafața nu mai este folosită de aproximativ trei decenii, iar vegetația s-a extins considerabil. Printre mărăcini au crescut mesteceni, plopi și stejari, astfel că fostul izlaz comunal are în prezent aspectul unei păduri.

Terenul a revenit în atenția localnicilor după încheierea unui litigiu care a durat 12 ani. Tribunalul Bihor a respins definitiv, în decembrie 2025, pretențiile unor presupuşi moștenitori ai grofului Bartos Gábor, care revendicau atât pășunea, cât și terenuri ocupate de gospodăriile oamenilor din sat.

Mihai Vraja s-a stabilit în zonă în urmă cu patru ani, după cinci ani petrecuți la muncă în străinătate, inclusiv în turism. Împreună cu partenera sa, el are o gospodărie pe un deal din apropiere, practică agricultura de subzistență și realizează conținut online pentru o comunitate de aproape 400.000 de urmăritori.

Proiectul propus de Mihai Vraja

La 12 decembrie 2025, la două zile după hotărârea instanței, Mihai Vraja a cerut Primăriei concesionarea celor 73 de hectare. Prin Asociația Vraja, pe care o conduce, acesta intenționează să transforme zona într-un spațiu în care creșterea animalelor să fie combinată cu turismul și promovarea produselor realizate de localnici.

Planul includea curățarea terenului de mărăcini, amenajarea unei surse de apă, crearea unor trasee pentru turiști și asigurarea animalelor care să pască în zonă. Vraja s-a oferit să suporte și costul amenajamentului silvopastoral, estimat la aproximativ 10.000 de lei.

În viziunea sa, vizitatorii atrași prin rețelele sociale ar putea cumpăra brânză, ouă și miere de la locuitorii din Sacalasău Nou sau s-ar putea caza în gospodăriile acestora. „Vraja din Deal” a descris terenul drept o oportunitate importantă pentru comună, prin readucerea pășunii în circuitul productiv și valorificarea peisajului.

După ce administrația locală a respins solicitarea pentru întreaga suprafață, influencerul și-a redus cererea. El a solicitat 6,6 hectare, suprafață aferentă celor două vaci pe care le deține, cu intenția de a extinde ulterior proiectul pe măsură ce și-ar fi mărit efectivele de animale.

Argumentele administrației locale

În ianuarie, Primăria Derna i-a transmis că terenul este trecut în acte drept izlaz comunal, însă vegetația forestieră are o consistență de peste 0,4. Din acest motiv, administrația consideră că suprafața trebuie încadrată ca pădure.

Mihai Vraja a răspuns printr-un memoriu în care a invocat avantajele sistemelor silvopastorale, obiectivele Strategiei de Dezvoltare Locală a GAL Muntele Șes și prevederile planului de management al sitului Natura 2000 Muntele Șes. Potrivit acestuia, renunțarea la pășunat poate afecta habitatele din zonă.

În martie, Consiliul Local i-a respins și cererea pentru cele 6,6 hectare. Printre motivele invocate s-au numărat lipsa terenului din amenajamentul pastoral al comunei și existența a 47 de solicitări pentru reconstituirea dreptului de proprietate în Sacalasău Nou.

Vraja a cerut ulterior să i se precizeze câte dintre aceste solicitări vizează efectiv cele 73 de hectare. În septembrie, Primăria i-a comunicat că niciuna nu se suprapune peste izlaz, dar și că actualizarea amenajamentului pastoral și schimbarea categoriei de folosință nu au fost începute. Procedurile ar urma să fie demarate când bugetul comunei va permite acest lucru.

Primarul Iarko Segheciu susține că pășunatul nu mai este practicabil pe teren din cauza extinderii vegetației forestiere. Edilul afirmă și că din zonă dispar lemne, iar introducerea suprafeței în fondul forestier ar permite angajarea unui ocol silvic pentru asigurarea pazei.

„Prima dată a cerut toată suprafața, apoi 6,6 hectare, dar el deține deja 4 hectare de teren și nici pe acelea nu le-a pus în valoare. Eu consider că nu-i de luat în seamă, pentru că nu vine cu o expertiză de la un institut. În plus, în tot satul mai sunt vreo 100 de oameni, cu puține animale”, a declarat primarul.

Disputa ar putea ajunge în instanță

Pe 6 octombrie, Mihai Vraja a depus la Primărie o plângere prealabilă și a solicitat reanalizarea cererii pentru concesionarea celor 6,6 hectare. El consideră că refuzul este nelegal și acuză administrația că invocă lipsa amenajamentului pastoral, deși aceasta nu a început actualizarea documentului.

În cazul în care solicitarea nu va fi soluționată favorabil, Vraja a anunțat că va sesiza instanța pentru a obliga administrația locală să-i aprobe cererea. „Eu zic să lăsăm instanța să se pronunțe, să vadă că nu-i așa cum zice el”, a replicat primarul Iarko Segheciu.

Până la clarificarea situației, cele 73 de hectare rămân neutilizate, iar comuna nu a început nici transformarea oficială a terenului în pădure, nici actualizarea amenajamentului pastoral.

Ce presupun cele două variante

Un inginer silvic consultat în legătură cu situația terenului consideră că ambele încadrări pot avea avantaje. O acoperire forestieră de 0,4 permite, în opinia sa, atât un regim silvopastoral, cât și unul forestier.

Introducerea suprafeței în fondul forestier ar presupune costuri imediate pentru administrarea și paza pădurii, în timp ce valorificarea masei lemnoase ar putea apărea doar ulterior. Menținerea terenului ca pășune împădurită ar permite creșterea animalelor, conservarea arborilor și accesarea unor subvenții pentru întreținere.

Specialistul a arătat că există interpretări diferite inclusiv în rândul silvicultorilor privind obligația de a include asemenea terenuri în fondul forestier. Legea 331/2024, noul Cod silvic, reglementează și terenurile cu folosință agrosilvică, inclusiv unele pășuni împădurite, care nu trebuie trecute automat în fondul forestier.

De asemenea, OUG 34/2013 interzice, ca regulă generală, schimbarea categoriei de folosință a pajiștilor permanente, cu excepțiile prevăzute de legislație. Stabilirea soluției pentru izlazul din Sacalasău Nou ar necesita o evaluare tehnică a terenului, procedură care nu a fost încă realizată.