Cercetare bisericească după primirea lui Călin Georgescu în altarul unei mănăstiri din Oradea
Episcopia Oradiei a anunțat o cercetare administrativă după ce Călin Georgescu a fost primit în altar, iar un preot l-a numit președinte ales.
Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei a anunțat o cercetare administrativă după evenimentele de duminică, 13 septembrie 2026, de la Mănăstirea Sfintei Cruci din Oradea. Călin Georgescu a fost primit în altar, iar duhovnicul a folosit la adresa sa apelativul „președinte ales”, în prezența participanților la Sfânta Liturghie.
Conducerea Episcopiei și-a exprimat „profunda mâhnire și dezamăgire” față de modul în care a fost gestionată vizita. Potrivit comunicatului, ceea ce ar fi trebuit să fie o primire obișnuită a unui oaspete a căpătat accente de asociere și promovare politică, incompatibile cu caracterul sacru și nepartinic al Bisericii.
Imaginile realizate la mănăstire îl arată pe fostul candidat la Președinția României primit de conducerea așezământului și condus în altar. La finalul slujbei, preotul duhovnic Atanasie Paleu le-a mulțumit celor prezenți că au venit „împreună cu Președintele Ales”, referindu-se la Georgescu. Momentul a fost urmat de urale și de acordarea unor autografe de către politician.
Episcopia anunță verificări
Episcopia susține că situația reprezintă o abatere importantă de la rânduiala bisericească și de la hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Instituția precizează că posibilitatea producerii unui astfel de episod fusese anticipată înaintea vizitei.
Episcopul Sofronie Drincec transmisese parohiilor și mănăstirilor din eparhie o îndrumare pastorală referitoare la caracterul sacru al lăcașurilor de cult și la incompatibilitatea acestora cu manifestările politice. Persoanele implicate direct fuseseră avertizate să evite orice gest care ar fi putut asocia spațiul bisericesc cu legitimarea, promovarea sau susținerea unei opțiuni politice.
„Din nefericire, demersul preventiv nu a fost suficient, motiv pentru care împrejurările și implicațiile concrete vor fi cercetate cu promptitudine potrivit rânduielilor bisericești, pentru a evita constituirea unui precedent nociv și consolidarea unor asemenea comportamente și tendințe în viața Bisericii”, a transmis Episcopia.
Instituția subliniază că nu opțiunile politice ale persoanelor sunt vizate, ci conduita manifestată în spațiul eclezial. Biserica recunoaște libertatea de conștiință și dreptul fiecărui slujitor, monah sau credincios de a avea propriile convingeri politice, însă arată că autoritatea spirituală și lăcașurile de cult nu pot fi folosite pentru promovarea sau legitimarea politică a unei persoane.
„Biserica nu poate fi anexată niciunei persoane, ideologii sau „tabere””, se arată în comunicat, care face diferența între libertatea individuală de a alege politic și utilizarea spațiului bisericesc în scop partizan.
Vizita, după acțiunea din Piața 100
Călin Georgescu ajunsese la Mănăstirea Sfintei Cruci după ce participase la o acțiune în Piața 100 din Oradea, organizată în cadrul turneului său de imagine intitulat „Toamna Cămărilor Românești”. El a fost însoțit de o parte dintre participanții la eveniment.
Printre aceștia s-a aflat și un bărbat îmbrăcat în costum de „dac”, care intrase în conflict cu protestatari orădeni. Acesta le-ar fi luat steagul tricolor și le-ar fi transmis mesajul: „La Oradea, bolojanii, mucușorii, sunteți morți!”.
Georgescu este trimis în judecată în două dosare penale. Unul dintre cazuri vizează promovarea ideilor fasciste și legionare, precum și cultul unor persoane condamnate pentru genocid sau crime de război; Parchetul General a finalizat trimiterea în judecată în iulie 2025, iar în februarie 2026 Tribunalul București a decis definitiv că rechizitoriul este legal și că procesul poate începe pe fond.
Al doilea dosar îl privește pe Georgescu împreună cu mercenarul Horațiu Potra și alte 20 de persoane. Acuzațiile sunt de complicitate la tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicare de informații false, în formă continuată. Procesul a început la Curtea de Apel București pe 9 septembrie 2026, după încheierea procedurii de cameră preliminară, însă primul termen a fost amânat pentru 28 septembrie.

