CAS Bihor, plan până în 2030: mai puține drumuri și așteptare pentru pacienți
Gheorghe-Ludovic Varga va conduce CAS Bihor cu mandat deplin în perioada 1 iulie 2026 – 30 iunie 2030, după un an petrecut la conducerea instituției ca director interimar. El susține că reformele ar trebui să fie vizibile direct pentru pacienți, prin reducerea timpului pierdut, a birocrației și a incertitudinii privind accesul la servicii medicale.
„Pentru pacientul bihorean din 2030, indicatorii-cheie care ar trebui să fie măsurabili diferit sunt: timp câștigat, mai puțină birocrație și servicii predictibile”, afirmă directorul. În viziunea sa, sistemul ar trebui să treacă treptat de la decontarea unui număr cât mai mare de servicii la finanțarea bazată pe rezultate medicale și valoare pentru pacient.
Analize accesibile mai repede
Una dintre principalele probleme vizate este accesul la analize și investigații paraclinice. Varga consideră că perioadele de așteptare ar putea fi reduse de la luni la câteva zile prin alocări adaptate consumului real, digitalizare și o monitorizare mai clară a listelor de așteptare pentru pacienții cu afecțiuni cronice.
În prezent, fondurile sunt repartizate laboratoarelor în funcție de capacitate, dotări și personal. Un furnizor poate ajunge rapid la epuizarea plafonului lunar, în timp ce un alt laborator din același oraș mai are fonduri disponibile, însă pacienții nu au acces la o evidență publică și actualizată a acestor sume.
„Răspunsul sincer este că ambele probleme există. Banii sunt insuficienți față de cerere, iar distribuirea lor după criterii fixe nu urmează întotdeauna locul unde se prezintă pacienții”, explică șeful CAS Bihor. El propune ca, drept primă măsură, pacienții să poată vedea rapid unde mai sunt fonduri disponibile, astfel încât să-și folosească biletul de trimitere la un furnizor aflat încă în contract.
O situație similară apare în stomatologie, unde plafonul lunar al cabinetelor este consumat uneori în doar câteva zile. Directorul CAS Bihor subliniază că durerea acută, infecțiile și traumatismele trebuie tratate ca urgențe, fără amânare pentru luna următoare, însă recunoaște că finanțarea este mult sub necesarul real. Instituția nu a precizat ce proporție din nevoile pacienților este acoperită prin decontare, indicând doar că alocarea națională este insuficientă.
Prevenție și servicii digitale
Schimbările din 2026 privind plata medicilor de familie au mutat 75% din finanțare către plata serviciilor și 25% către plata per capita. Din 2027, ponderea serviciilor va crește la 80%, iar componenta per capita va scădea la 20%.
Potrivit CAS Bihor, primele luni ale noului mecanism au adus mai multe consultații preventive și pentru bolile cronice. Varga avertizează însă că este prea devreme pentru concluzii privind depistarea precoce a bolilor, deoarece efectele în acest domeniu se pot observa abia după mai mulți ani.
Formula de finanțare poate produce efecte diferite de la un cabinet la altul. Medicii cu liste mici din localități rurale și îmbătrânite sunt expuși riscului de a încasa mai puțin, deși pacienții vârstnici au, în general, mai multe afecțiuni cronice și necesită mai multe servicii medicale.
Până în 2030, directorul CAS Bihor își dorește ca finanțarea medicilor de familie să fie legată și de performanța în prevenție. Printre obiective se află transmiterea automată de alerte prin SMS sau e-mail pentru controale personalizate, precum mamografii, colonoscopii ori verificarea profilului lipidic. Casa de sănătate ar urma să urmărească și proporția asiguraților care efectuează aceste investigații.
Un alt obiectiv este reducerea aproape completă a deplasărilor la ghișeele CAS Bihor. Planul presupune actualizarea în timp real a Dosarului Electronic de Sănătate și emiterea digitală a biletelor de trimitere, rețetelor compensate și certificatelor de concediu medical, prin platforma E-SănătateaMea.
Și aprobarea dispozitivelor medicale ar putea fi accelerată prin introducerea de către medic a unor criterii clinice. Pentru anumite dispozitive prioritare, decizia este emisă deja în 24 de ore, în timp ce pentru alte categorii termenul poate ajunge la una până la trei luni, în funcție de buget. Adeverințele se eliberează pe loc sau în 24 de ore la sediu, iar online, în anumite cazuri, în trei-patru zile. Cardurile de sănătate duplicate sunt emise de CNAS.
Personal insuficient și plăți întârziate
Digitalizarea și reorganizarea ar trebui să compenseze și deficitul de personal al instituției. CAS Bihor funcționează cu 78% din posturile aprobate în organigramă, iar angajații rămași au preluat atribuții suplimentare pentru asigurarea continuității activității.
Cea mai mare întârziere este înregistrată la rambursarea indemnizațiilor de concediu medical către angajatori. La data transmiterii răspunsului, instituția efectua plăți pentru cererile ajunse la finalul lunii noiembrie 2025. Acestea sunt achitate în ordinea depunerii solicitărilor și în limita bugetului disponibil, CAS Bihor având statut de ordonator terțiar de credite.
Funcționarea platformei PIAS rămâne o altă limitare. În timpul blocajelor, furnizorii pot acorda servicii în regim offline, urmând ca validarea și decontarea să fie realizate ulterior. Platforma este administrată de CNAS, iar conducerea CAS Bihor se așteaptă ca modernizarea sistemului să reducă problemele tehnice din ultimii ani.
Mai multă flexibilitate pentru fonduri
Dacă ar avea o marjă mai mare de decizie asupra banilor, Varga ar direcționa fonduri suplimentare către medicina de familie, ambulatoriu și investigațiile paraclinice. În opinia sa, aceste domenii pot preveni internările și sunt printre cele în care pacienții resimt cel mai rapid lipsa finanțării.
Directorul consideră că sumele rămase necheltuite în anumite sectoare ar trebui transferate mai ușor acolo unde cererea este mai mare. Oncologia este indicată drept exemplu: consumul de medicamente oncologice a fost cu aproximativ 15% mai ridicat în primul semestru din 2026 decât în aceeași perioadă din 2025.
„Aici flexibilitatea ar trebui să însemne rapiditate: suplimentarea să vină în câteva zile, nu în câteva săptămâni”, spune Gheorghe-Ludovic Varga. El admite însă că o parte importantă dintre schimbările dorite nu ține de casa județeană, ci de CNAS, de bugetele naționale și de regulile privind repartizarea și redistribuirea fondurilor.
Ținta pentru pacientul din 2030 este ca o trimitere valabilă să fie suficientă pentru accesarea serviciului, fără căutarea unui laborator, cabinet stomatologic sau alt furnizor care mai are plafon disponibil. Pentru acest lucru, pacientul ar trebui să primească rapid informații despre locurile unde serviciile decontate pot fi efectuate.
