Balastierele din Girișu de Criș, autorizate fără o analiză clară a efectelor asupra apei

În Girișu de Criș funcționează tot mai multe balastiere, iar terenurile agricole sunt transformate în excavații și lacuri. Deși nivelul pânzei freatice a scăzut în ultimul deceniu, autoritățile nu au realizat o evaluare a efectelor cumulate produse de exploatările de pietriș și nisip asupra resurselor de apă.

Legislația obligă instituțiile să analizeze impactul mai multor investiții care funcționează în aceeași zonă, însă avizele sunt emise, în principal, pentru fiecare proiect în parte. În acest fel, nu este clar câte balastiere poate susține un areal fără ca acviferul, fântânile și râul Crișul Repede să fie afectate.

În ultimul deceniu, în Bihor au fost autorizate 161 de iazuri piscicole. Multe dintre acestea ar fi fost folosite, în realitate, ca pretext pentru extragerea agregatelor minerale, firmele evitând astfel costurile necesare pentru umplerea gropilor și readucerea terenurilor la destinația agricolă.

În locul unor amenajări pentru pescuit, pe terenurile excavate au rămas numeroase lacuri. Între timp, unii localnici au reclamat că fântânile lor au secat, fără ca instituțiile sesizate să stabilească dacă există o legătură între exploatări și scăderea nivelului apei subterane.

Un localnic a cerut verificări

Demersul unui locuitor din zonă a început în august, după ce acesta a aflat că Primăria Girișu de Criș pregătește un Plan Urbanistic Zonal pentru transformarea unor parcele agricole în terenuri destinate exploatării pietrișului și nisipului. Dezbaterea publică a fost programată pentru 10 august, iar anunțul a fost publicat pe 7 august, cu trei zile înaintea întâlnirii.

După ce nu a putut participa la dezbatere, localnicul a solicitat informații de la Primăria Girișu de Criș, Ministerul Mediului, Administrația Bazinală de Apă Crișuri și Direcția Județeană de Mediu Bihor. El a cerut atât verificarea modului în care a fost organizată consultarea publică, cât și analizarea efectelor cumulate asupra pânzei freatice, fântânilor și Crișului Repede.

„Problema mea nu este cu balastierele, nici cu firmele care le exploatează. Este cu instituțiile. Niciuna nu are competența – sau nu și-o asumă – de a privi situația în ansamblu. Fiecare răspunde strict pe felia ei, iar avizele se dau fără studii concrete care să arate ce se întâmplă cu apa atunci când toate aceste exploatări funcționează simultan. Rezultatul e că nimeni nu e responsabil de întreg, deși întregul e exact ceea ce afectează oamenii”, a transmis acesta.

Primăria i-a răspuns după aproximativ o lună, fără explicații concrete referitoare la consultarea publică, și a trimis problema efectelor asupra mediului către alte instituții. Direcția Județeană de Mediu Bihor nu i-a comunicat un răspuns direct, redirecționând solicitarea către Administrația Bazinală de Apă Crișuri.

ABA Crișuri i-a furnizat lista exploatărilor autorizate și date despre monitorizarea apei subterane. Măsurătorile indică o scădere a nivelului piezometric, însă instituția nu a precizat dacă evoluția este cauzată și de balastiere. Ministerul Mediului a trimis, la rândul său, cererea către Garda de Mediu.

Controale și sancțiuni

Garda de Mediu Bihor a verificat toate cele nouă balastiere din comuna Girișu de Criș. Controalele, începute în septembrie, s-au soldat până acum cu mai multe amenzi și trei sesizări penale, iar activitatea uneia dintre exploatări a fost suspendată după ce firma a depășit perimetrul aprobat.

„Fiecare are dreptate în limita fișei postului, nimeni nu răspunde de întreg. Iar avizele se emit proiect cu proiect, fără un studiu care să arate ce se întâmplă cu acviferul când toate exploatările funcționează în același timp, în ani secetoși”, a spus localnicul.

Legea 292/2018 privind evaluarea impactului asupra mediului și normele din domeniul gospodăririi apelor prevăd analizarea efectelor cumulative ale investițiilor. Cu toate acestea, pentru majoritatea exploatărilor autorizate de Direcția Județeană de Mediu nu a fost solicitat studiul de evaluare a impactului asupra corpului de apă, cunoscut sub denumirea SEICA.

Studiu contestat pentru o nouă exploatare

Un exemplu este proiectul Club Bravo SRL, care în februarie a cerut autorizarea unor excavări pe aproape 7,5 hectare în Girișu de Criș. Direcția Județeană de Mediu a solicitat realizarea unui studiu SEICA, comandat de firmă societății Acormed, deținută de Olimpia Mintaș, fostă directoare a instituției și profesor universitar.

Documentul, întins pe 233 de pagini, menționează existența altor balastiere din zonă, dar nu le identifică și nu le inventariază. Studiul nu include nici o simulare privind modificarea nivelului pânzei freatice după umplerea cu apă a excavațiilor.

În cea mai mare parte a documentului, corpul de apă subteran este indicat ca ROCR01 Oradea-Câmpia de Vest. În concluzii apare însă ROCR08, un acvifer de mare adâncime asupra căruia exploatarea nu ar urma să aibă acces.

Studiul admite că excavarea va intercepta pânza freatică și îi va schimba permanent configurația, dar apreciază că impactul va fi „nesemnificativ”. Neregulile nu au fost sancționate de Direcția Județeană de Mediu, instituția care trebuia să verifice documentația.

Pe 16 octombrie, Direcția a publicat proiectul acordului de mediu pentru Club Bravo SRL. În document apăreau pagini întregi despre „amenajarea Acumulării Felix, de pe Valea Hidișel”, lucrări de apărare împotriva inundațiilor și protejarea stațiunii Băile Felix, fără legătură cu balastiera din Girișu de Criș.

Actul conținea și erori privind suprafața afectată: în două locuri erau trecuți 642.205 metri pătrați, de zece ori mai mult decât suprafața reală de 64.205 metri pătrați. În forma finală a acordului, publicată marți, paginile referitoare la Băile Felix au fost eliminate, însă greșelile de suprafață au rămas.

Documentul final nu explică nici cum vor influența exploatările nivelul pânzei freatice, ce efecte pot apărea în perioadele de secetă sau câtă apă se poate pierde prin evaporare. Cu toate acestea, proiectul a primit undă verde, iar impactul asupra mediului a fost calificat drept „nesemnificativ”.

Nivelul apei este în scădere

Datele Administrației Bazinale de Apă Crișuri arată că nivelul apei subterane din zona Girișu de Criș–Tărian a coborât între 2015 și 2025. La toate cele cinci foraje de monitorizare din comuna Girișu de Criș a fost înregistrată o tendință descendentă a nivelului piezometric, cu scăderi cuprinse între aproximativ jumătate de metru și peste un metru.

În răspunsul transmis localnicului, ABA Crișuri a atribuit această evoluție exclusiv deficitului de precipitații din ultimii ani. Instituția nu a prezentat însă o analiză care să arate dacă exploatările de agregate contribuie, împreună cu seceta, la reducerea resurselor de apă.